Lupusul eritematos este o boala autoimuna in care pe fondul unei predispozitii genetice, sub influenta unor factori declansatori de mediu (soare, hormoni, infectii, fumat, medicamente), se formeaza autoanticorpi indreptati spre structuri proprii ale tesutului conjunctiv. Acesti anticorpi pot fi orientati impotriva mai multor organe si astfel vorbim de lupus eritematos cutanat, subacut si sistemic.

Lupusul eritematos cutanat, este o forma localizata de lupus eritematos, cu afectare exclusiv cutaneo-mucoasa, mai frecventa la nivelul fetei, dar putand aparea si pe pavilioanele urechilor, scalp, decolteu, ce se manifesta clinic prin eritem, hiperkeratoza pilara si atrofie cutanata, si este agravata semnificativ de soare.

Diagnosticul se stabileste clinic si histopatologic, respectiv prin imunofluorescenta. De asemenea trebuie efectuat un bilant general paraclinic avand in vedere riscul de virare spre lupus sistemic.

Tratamentul include evitarea expunerii la soare, fotoprotectie vestimentara si medicamnetoasa, dermatocorticoizi administrati cat mai precoce, cu scopul de a preveni atrofia, corticoizi intralezionali, zapada carbonica, iar sistemic se pot administra antipaludice de sinteza (cu efectuarea unui consult oftalmologic in prealabil), corticoizi, retinoizi etc.

Lupusul eritematos subacut apare mai frecventa la femei de varsta medie, la care pe fondul unei predispozitii genetice intervin diversi factori de mediu printre care radiatiile ultraviolete (soare) si consumul de medicamente, ce duc la formarea de autoanticorpi. Cele mai frecvent implicate sunt: diureticele tiazidice, calciu blocantele,  piroxicam, terbinafina, griseofulvina, procainamida. In aceasta forma clinica, pe langa leziunile cutanate, localizate pe fata, decolteu, antebrate, maini, spate, scalp, exista si afectare musculo-scheletala si usoara afectare sistemica, in special renala, anticorpii anti-Ro/SSA fiind prezenti in majoritatea cazurilor. Leziunile cutanate sunt frecvent inelare sau psoriaziforme.

Trtamentul este mai agresiv decat in forma cronica, iar urmarirea pacientului mai atenta datorita riscului de virare in forma sistemica.

Lupusul eritematos sistemic asociaza manifestarilor cutanate, afectare multisistemica, cu manifestari articulare, musculare, cardiace, renale, pulmonare, gastrointestinale, hematologice, neurologice. Severiatea bolii este data in primul rand de afectarea renala. Exista multiple modificari de laborator, dar si prezenta de anticorpi anti-ADNdc, cu mare specificitate ptr aceasta forma de lupus.

Tratamentul presupune doze mari de corticosteroizi, imunosupresoare, antipaludice si urmarirea atenta a pacientului in serviciul de reumatologie sau medicina interna.