Parazitozele cutanate cele mai frecvente sunt scabia (raia ) si pediculozele. Ambele se transmit prin contact direct cu bolnavul sau indirect prin contact cu lenjeria de corp sau de pat a acestuia, avand frecvent caracter familial.

Scabia se manifesta printr-o eruptie cutanata foarte pruriginoasa, mai accentuata dupa dus si noaptea,  localizata intre degete, articulatia pumnului, axilelor, penisului si scrotului, sau in jurul ombilicului si a mameloanelor.

Tratmentul scabiei se face cu antiparazitare locale ce contin sulf, hexaclorciclohexan, permetrina, benzoat de benzil, si in cazuri bine selectionate se administreaza si tratament general. Chiar daca tratamentul duce la vindecare, in unele cazuri mancarimile pot persista si pana la 10 zile, fara a fi necesara reaplicarea tratamentului, in acest caz existand riscul de iritatii ale pielii. Nu toata gama de produse se poate aplica si la copil sau gravida astfel incat este important un consult dermatologic inaintea instituirii tratamentului.

Pentru cazurile familiale rufaria de corp si pat se fierbe, sau se spala la temperatura inalta si se calca. In cazul in care nu se pate face acest lucru se aeriseste rufaria timp de 5 zile.

Pediculozele pot afecta diferite regiuni ale corpului, si se localizeaza la nivelul capului corpului si pubian. Lipsa de igiena, conditiile precare sunt factori favorizanti ai infestarii. Clinic se manifesta prin prurit intens la locul intepaturii, unde apar si mici vezicule, escoiatii, cruste hematice. La nivelul capului pediculoaza afecteaza in special zona aoccipitala, iar la nivelul corpului are dispozitie in pelerina (gat, umeri, torace posterior). In acest unltim caz, parazitul traieste in cutele hainelor si vine pe piele pentru a se hrani. Pediculoza pubiana se transmite prin contact sexual cu o persoana infestata, imbolnavirea aparand in toate cazurile. In afara de pruritul prezent in toate pediculozele, la acest nivel  apar si macule cerulee, mici pete albastrui la locul intepaturii fatorita actiunii salivei parazitului pe hemoglobina. Desi parul pubian este in principal afectat, pot fi coloniztae si alte zone: axila, barba, gene, sprancene dar si parul de pe trunchi si membre.

Tratamentul se face cu antiparazitare locale, uneori sitemice, fiind foarte importante regulile de igiena pentru prevenirea recurentelor, ce se refera la fierberea si calcarea lenjeriei, examinarea tuturor mebrilor familiei si anturajului.